Ce înseamna să fii om mare 💥
Inspirație acestui blog a fost prietena mea care m-a felicitat cu 1 iunie astfel
Şi după în mintea mea s-a întâmplat o explozie şi o metamorfoză şi am căzut pe gândul " ce înseamnă să fii om mare ". Ce înseamnă într-o lume atât de complexă şi totuşi atât de simplă în multe momente.
În 1 iunie a fost Ziua Copilului. Încă de la început, copii fiind, ne doream să fim oameni mari. Făceam jocuri în care ne vedeam adulţi profesionişti, nu elevi şi studenți. Ne vedeam părinți şi aspiram atât de mult la un statut înalt în societate şi la roluri diferite şi originale modelate după creativitatea noastră. Plasați într-o lume perfectă şi învăluiți de naivitate credeam că totul e planificat " ce poate fi dificil în a face ceva sau a spune ceva ".
Să vă spun cum vedeam eu totul. Trezitul cu emoții pozitive dimineața. Un job obținut încă de pe băncile facultății, îmbrăcată office. Cu multe oportunități de nu ştii care-ți place mai mult deoarece toate erau promițătoare. Să ai o casă ( bugetul pt ea în opinia mea fiind un lucru de 3 luni sau 4 ) şi o familie cu un soț care să rezoneze cu tine şi copii motivul pt care să dai tot ce ai. Atunci îmi doream să fiu ca acum sau aproape ca acum. Să fii la facultate încurcând sălile de curs sau săptămâna pară sau impară. Cu absolvirea şi cu discursuri şi robe aruncate în aer şi final de libertate deoarece lucru devine o rutină la început până ai experiență. Atunci doreai să fii ca acum, cu trairea studenției la maxim. Cu oportunităţi, călătorii, căutarea sinelui şi modelarea poate după societate. In pic diferit de aşteptări nu-i aşa ?
Acum însă vrei să fii ca atunci nu? Lipsit de griji. Fără invidie şi provocări, fără responsabilități şi fără provocări. Acum lumea nu e la fel de roz cum credeai nu? Facultatea e o responsabilitate a viitorului. Jobul nu aduce un venit în țara ta oricât ai vrea să rămâi lângă cei dragi. Până la apartament stai vreo 5 ani în chirie. Eşti şomer, nu ai experiență, eşti privat şi discriminat după tiparul vârstei, etniei, statutului şi rolului. Aduni abia salariu pt hrană. Da. Poate într-un final ai apartament luat cu credite care te face dependent de bani şi alegi poate ceva ce nu te regăseşte. Munceşti pt bucăți de materiale ca să faci casa visurilor. Oboseşti de nu mai are nimic acel farmic iar copii migrează şi casa nu o dai nici pe doi bani. Copii de asemenea presupun educație, sănătate, accesul la servicii şi bunăstarea lor. Jobul până în găseşti durează ani. Acum vrei să fii copil deoarece copilul e în fiecare din noi. Copilul de atunci şi acum şi care va fi.
În fond...ce înseamnă să fii om mare? Să realizezi că ai vrut să fii mare, dar vreai să fii mic. Să lupți constant pt ce doreşti şi să nu renunți chiar de depinzi de un job de inițiere sau de facultate care nu mereu e pe plac ( sunt şi excepții dar vom vorbi data viitoare despre realizarea profesională ). De instituții şi de servicii costisitoafe care arată că suntem marionete şi trebuie să purtăm măşti uneori. Oamenii mari au fost copii dar deoseori se pune acea cortină ca să poți să lupți. Să nu fii prada emoțiilor şi slăbiciunii deoarece mai nou a te copilări e slăbiciune şi e jostnic deşi...oboseşti să fii mare. Toții marii au fost mici şi nu-şi amintesc fiind adânciți în ceața realității şi vieții ca un labirint care uită că au fost copii deoarece lumea îi schimbă. Unii uită. A-ți aduce aminte că ai fost copii e ca şi cum a căuta un univers paralel care era plin de speranțe şi aşteptări. Încerci să uiți deoarece ai altele. Uiți că ai fost copil deoare totul se schimbă şi evoluezi.
Nu uita să fii copil. Să combini ce visai cu ce faci în prezent. Nu te jena să fii copil şi să arați ce simțeai. Nu te jena să plângi când simți asta. Fii tu ca atunci când erai mic. Natural. Lasă griji. Ochii tăi au încă acea sclipire. Părul încă e adiat de vânt ca atunci când te dădeai în leagăn. Gura ta încă poate murmura şoapta inimii şi mâinile tale gândurile care pot să devină o realizare. Nasul tău încă poate adulmeca natura şi să se elibereze. Urechile aud ecoul din trecut. Fii tu copil sau adult. Nu uita de la ce ai pornit. Fii natural cu dorința de a fi mare şi mic, mic şi mare şi a reuşi.
* mulțumiri persoanelor care cate mi-au dat inspirația de a scrie iarăşi, care mă întreabă de blog, şi celor cate au dat aribi gândurilor să zboare prin citatele cele minunate de mai sus * 1 iunie 2022
Comentarii
Trimiteți un comentariu